{"id":101,"date":"2013-12-17T12:50:13","date_gmt":"2013-12-17T10:50:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/?page_id=101"},"modified":"2014-01-15T13:36:05","modified_gmt":"2014-01-15T11:36:05","slug":"etapa-i","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/?page_id=101","title":{"rendered":"Etapa I"},"content":{"rendered":"

Eviden\u021bierea form\u0103rii reversibile a martensitei induse prin tensiune la probele 0_MA <\/strong><\/span>
\nProbele au fost produse la Laboratorul de Materiale Particulare (Particulate Materials Laboratory-PML) din cadrul Universit\u0103\u021bii Tehnice Istanbul (Istanbul Technical University-ITU), Turcia, \u00een virtutea acordului de colaborare, existent \u00eentre aceast\u0103 unitate de cercetare \u0219i Facultatea de \u0218tiin\u021ba \u0219i Ingineria Materialelor de la Universitatea Tehnic\u0103 \u201eGheorghe Asachi\u201d din Ia\u0219i\u201d, respectiv \u00eentre Assoc.Prof.Burak \u00d6ZKAL \u0219i directorul de proiect. Cele 150 de probe au compozi\u021bia chimic\u0103 Fe-14Mn-6Si-9Cr-5Ni (%m) \u0219i sunt \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een grupuri de c\u00e2te 25 av\u00e2nd urm\u0103toarele frac\u021biuni de pulbere aliat\u0103 mecanic: 0% (0_MA), 10% (10_MA), 20% (20_MA), 30% (30_MA), 40% (40_MA) \u0219i respectiv 50% (50_MA).
\n\"Figura_1\"<\/a><\/p>\n

Fig.1. Probe ob\u021binute din pulberi sinterizate, con\u021bin\u00e2nd frac\u021biuni \u00eentre 0 \u0219i 50 % de pulbere aliat\u0103 mecanic: (a) totalitatea probelor; (b) probe 0_MA izolate<\/b><\/p>\n

1. Ob\u021binerea geometriei probelor <\/strong><\/span>
\nPentru experimente, probele sinterizate au fost laminate la cald. Dup\u0103 un num\u0103r de treceri, grosimea probelor a sc\u0103zut sub 1 mm. Setul de probe laminate, notate 0_MA_1 \u2026 0_MA_25, au avut configura\u021biile conform Fig.2.
\n\"Figura_2\"<\/a><\/p>\n

Fig.2. Setul de probe laminate 0_MA <\/b><\/p>\n

Dup\u0103 laminare, s-a procedat la debitarea probelor prin electroeroziune, cu ajutorul unei ma\u0219ini cu fir de Cu.<\/p>\n

2. Ob\u021binerea martensitei induse prin temperatur\u0103<\/strong><\/span>
\nDup\u0103 debitare, probele au fost grupate \u00een seturi care au fost c\u0103lite prin punere \u00een solu\u021bie la diferite temperaturi cu men\u021binere 5 minute \u0219i r\u0103cire \u00een ap\u0103.
\nPentru eviden\u021bierea prezen\u021bei martensitei \u03b5 (hc) induse prin temperatur\u0103, \u00een urma c\u0103lirii de punere \u00een solu\u021bie, por\u021biunea calibrat\u0103 a unei probe tratate termic a fost debitat\u0103 \u0219i cur\u0103\u021bat\u0103 mecanic, cu r\u0103cire cu ap\u0103. Apoi, proba a fost analizat\u0103 prin difrac\u021bie de raze X, cu ajutorul unui difractometru tip Expert PRO MPD. M\u0103sur\u0103torile s-au efectuat cu o radia\u021bie Cu-K\u03b1, pe un interval de 30 – 100\u00b0 al unghiului 2\u03b8. Rezultatul este prezentat sub forma difractogramei din Fig.3.
\n\"Figura_3\"<\/a><\/p>\n

Fig.3. Difractogram\u0103 tipic\u0103 de raze X a unei probe 0_MA c\u0103lit\u0103 <\/b><\/p>\n

A\u0219a cum era de a\u0219teptat, structura probei c\u0103lite con\u021bine, \u00een cea mai mare parte, austenit\u0103 (\u03b3) reprezentat\u0103 prin orient\u0103rile cristalografice \u03b3(111), \u03b3(200), \u03b3(220) \u0219i \u03b3(311). La aceast\u0103 faz\u0103 majoritar\u0103 se adaug\u0103 martensitele \u03b1\u2019(cvc) reprezentat\u0103 prin varianta cristalografic\u0103 de maxim\u0103 compactitate, pentru sistemul respectiv, \u03b1(110) \u0219i \u03b5(hc), reprezentat\u0103 prin variantele de pl\u0103ci de martensit\u0103 \u03b5(101) \u0219i \u03b5(110). Prezen\u021ba a dou\u0103 maxime de difrac\u021bie care pot fi atribuite acestei faze este o confirmare a existen\u021bei acesteia \u00een microstructura probei c\u0103lite<\/p>\n

3. \u00cencercarea la trac\u021biune<\/strong><\/span>
\n\u00cen vederea \u00eencerc\u0103rii la trac\u021biune s-au utilizat epruvete cur\u0103\u021bate prin \u0219lefuire \u0219i lustruire, cu ajutorul unor ma\u0219ini speciale pentru aceste opera\u021bii, de tip METKON. \u00cen final, epruvetele au avut aspectul ilustrat \u00een Fig.4.
\n\"Figura_4\"<\/a><\/p>\n

Fig.4. Epruvete lustruite \u0219i \u0219lefuite pentru \u00eencercarea la trac\u021biune: (a) OPM, \u00eenainte de solicitare; (b) opm dup\u0103 c\u00e2te un ciclu de \u00eenc\u0103rcare-desc\u0103rcare <\/b><\/p>\n

\u00cencercarea la trac\u021biune s-a efectuat p\u00e2n\u0103 la rupere, \u00een scopul determin\u0103rii comportamentului materialului analizat. Fiind vorba despre epruvete cu sec\u021biuni transversale diferite, OPM \u015fi opm, comportamentele \u0219i nivele atinse ale tensiunii \u0219i deforma\u021biei au fost diferite pentru cele dou\u0103 tipuri de probe. Fig.5 prezint\u0103 curbele de rupere ale celor dou\u0103 tipuri de epruvete tratate termic.
\n\"Figura_5\"<\/a><\/p>\n

Fig.5. Curbe de rupere ale epruvetelor tratate termic: (a) OPM; (b) opm<\/b><\/p>\n

4. Ob\u021binerea martensitei induse prin tensiune (MIT)<\/strong><\/span><\/p>\n

Inducerea prin tensiune a martensitei s-a efectuat printr-o \u00eenc\u0103rcare \u0219i o desc\u0103rcare la trac\u021biune. \u0218tiind c\u0103 nivelul maxim recomandat al deforma\u021biei este de 4 %, s-au utilizat datele din sec\u021biunea precedent\u0103 pentru ob\u021binerea unor alungiri remanente de maximum 4 %, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alungirea maxim\u0103 (total\u0103) a fost mai mare.
\nS-a ar\u0103tat c\u0103 probele OPM sunt mai rigide \u0219i ating nivele mai mari ale tensiunii, fa\u021b\u0103 de probele opm, la aceea\u0219i alungire. Probele OPM vor fi utilizate ulterior pentru observa\u021bii prin difrac\u021bie de raze X (XRD) \u0219i prin microscopie optic\u0103 \u0219i electronic\u0103.<\/p>\n

5. Identificarea martensitei induse prin tensiune (MIT)<\/strong><\/span><\/p>\n

Pentru identificarea martensitei induse prin tensiune, s-au utilizat difrac\u021bia de raze X, microscopia optic\u0103 \u0219i electronic\u0103 cu baleiaj. \u00cen Fig.6 sunt prezentate maximele cristalografice ale probelor tratate termic, netensionate.
\n\"Figura_6\"<\/a><\/p>\n

Fig.6. Difractograme de raze X ale probelor OPM c\u0103lite prin punere \u00een solu\u021bie, \u00een stare ini\u021bial\u0103<\/b><\/p>\n

Odat\u0103 cu cre\u0219terea alungirii aplicat\u0103 la pretensionare, s-au observat tendin\u021be de cre\u0219tere, at\u00e2t pentru martensita \u03b1 c\u00e2t \u0219i pentru martensita \u03b5. Odat\u0103 cu cre\u0219terea alungirii, are loc un proces de reorientare a variantelor de pl\u0103ci de martensit\u0103 \u00eens\u0103 se observ\u0103 \u0219i o tendin\u021b\u0103 de reorientare a austenitei care aduce noi plane \u03b3(200) \u00eentr-o pozi\u021bie paralel\u0103 cu suprafa\u021ba analizat\u0103.
\n\u00cen continuare sunt prezentate micrografii optice ale probelor tratate termic exemplific\u00e2ndu-se efectele pretension\u0103rii asupra microstructurii observate.
\n\"Figura_7\"<\/a><\/p>\n

Fig.7. Micrografii optice ale probei c\u0103lite: (a) starea ini\u021bial\u0103; (b) proba pretensionat\u0103 cu 0,7 %<\/b><\/p>\n

Se poate observa c\u0103 \u00een stare ini\u021bial\u0103 microstructura probei prezint\u0103 forma\u021biuni aciculare de culoare alb\u0103 care pot fi asimilate cu martensita \u03b1\u2019 (cvc). Martensita \u03b5(hc) nu poate fi observat\u0103 deoarece, conform difractogramelor ea se g\u0103se\u0219te \u00een cantitate mai mic\u0103 dec\u00e2t \u03b1\u2019.
\nDup\u0103 aplicarea pretension\u0103rii, difractogramele indic\u0103 varia\u021bia cantit\u0103\u021bii de martensit\u0103. Din acest motiv, pe micrografia din Fig.7(b) apar pl\u0103ci izolate de martensit\u0103 cu aspect caracteristic.
\nOdat\u0103 cu cre\u0219terea temperaturii de c\u0103lire, structura probelor se modific\u0103, dup\u0103 cum arat\u0103 Fig.8.
\n\"Figura_8\"<\/a><\/p>\n

Fig.8. Micrografii optice ale probelor c\u0103lite de la temperatur\u0103 ridicat\u0103: (a) starea ini\u021bial\u0103; (b) proba pretensionat\u0103 cu 4,16 %<\/b><\/p>\n

6. Corelarea rezultatelor legate de formarea \u0219i reversia MIT<\/strong><\/span><\/p>\n

Corelarea rezultatelor legate de formarea \u0219i reversia MIT s-a realizat prin intermediul unor diagrame 3-D care ilustreaz\u0103 varia\u021biile cantit\u0103\u021bilor procentuale ale celor trei faze, \u03b1, \u03b3 \u0219i \u03b5, \u00een func\u021bie de temperatura c\u0103lirii de punere \u00een solu\u021bie \u0219i de valoarea alungirii aplicate. \u00cen acest scop s-au determinat mai \u00eent\u00e2i cantit\u0103\u021bile relative ale celor trei faze, prin planimetrarea difractogramelor de raze X.
\nConcluziile acestui studiu corelativ sunt urm\u0103toarele:
\n\u2022 Probele de Fe-14Mn-6Si-9Cr-5Ni (%m) ob\u021binute prin metalurgia pulberilor au prezentat o cantitate ini\u021bial\u0103 variind \u00eentre aproape 18 \u0219i 52 % martensit\u0103 \u03b1\u2019;
\n\u2022 Cre\u0219terea alungirii aplicate a fost \u00eenso\u021bit\u0103 de tendin\u021b\u0103 de cre\u0219tere ale cantit\u0103\u021bilor de martensit\u0103 \u03b5 \u0219i austenit\u0103 \u03b3 \u0219i de sc\u0103dere a martensitei \u03b1\u2019.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eviden\u021bierea form\u0103rii reversibile a martensitei induse prin tensiune la probele 0_MA Probele au fost produse la Laboratorul de Materiale Particulare (Particulate Materials Laboratory-PML) din cadrul Universit\u0103\u021bii Tehnice Istanbul (Istanbul Technical University-ITU), Turcia, \u00een virtutea acordului de colaborare, existent \u00eentre aceast\u0103 unitate de cercetare \u0219i Facultatea de \u0218tiin\u021ba \u0219i Ingineria Materialelor de la Universitatea Tehnic\u0103 \u201eGheorghe […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":99,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/101"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=101"}],"version-history":[{"count":7,"href":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/101\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":121,"href":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/101\/revisions\/121"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/99"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=101"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}