{"id":188,"date":"2014-11-27T12:54:19","date_gmt":"2014-11-27T10:54:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/?page_id=188"},"modified":"2014-11-27T14:44:13","modified_gmt":"2014-11-27T12:44:13","slug":"etapa-ii","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/www.novelsmmigratom.tuiasi.ro\/?page_id=188","title":{"rendered":"Etapa II"},"content":{"rendered":"

2.1 Eviden\u021bierea form\u0103rii reversibile a martensitei induse prin tensiune la probele 10_MA<\/b><\/span><\/p>\n

2.1.1. Ob\u021binerea geometriei probelor<\/b><\/span><\/p>\n

Pentru experimente, probele sinterizate au fost laminate la cald, la 10600<\/sup>C. Dup\u0103 \u0219ase treceri, grosimea probelor a sc\u0103zut de la 4 la 0,9 mm. Setul de probe 10_MA, laminate, au avut configura\u021biile conform Fig.2.1.<\/p>\n

\"Figura_1\"<\/a><\/p>\n

Fig.2.1 Set de probe 10_MA, laminate, cu grosimi de 0,9 mm<\/i><\/p>\n

2.1.2. Ob\u021binerea martensitei induse prin temperatur\u0103<\/b><\/span><\/p>\n

Pentru eviden\u021bierea prezen\u021bei martensitei induse prin temperatur\u0103, \u00een urma c\u0103lirii de punere \u00een solu\u021bie, por\u021biunea calibrat\u0103 a unei probe OPM<\/i>, tratat\u0103 termic la 7000<\/sup>C, a fost debitat\u0103 \u0219i cur\u0103\u021bat\u0103 mecanic, cu r\u0103cire cu ap\u0103. Apoi, proba a fost analizat\u0103 prin difrac\u021bie de raze X, cu ajutorul unui difractometru tip Expert PRO MPD. M\u0103sur\u0103torile s-au efectuat cu o radia\u021bie Cu-K\u03b1<\/sub>, pe un interval de 30 – 100\u00b0 al unghiului 2\u03b8. Rezultatul este prezentat sub forma difractogramei din Fig.2.2.<\/p>\n

\"Figura_2\"<\/a><\/p>\n

Fig.2.2. Difractogram\u0103 tipic\u0103 de raze X a unei probe 10_MA c\u0103lit\u0103 de punere \u00een solu\u021bie la 7000<\/sup>C.<\/i><\/p>\n

2.1.3. \u00cencercarea la trac\u021biune<\/b><\/span><\/p>\n

\u00cen vederea \u00eencerc\u0103rii la trac\u021biune s-au utilizat epruvete OPM<\/i> \u0219i opm<\/i> care au fost cur\u0103\u021bate prin \u0219lefuire \u0219i lustruire, cu ajutorul unor ma\u0219ini speciale pentru aceste opera\u021bii, de tip METKON.<\/p>\n

\u00cencercarea la trac\u021biune s-a efectuat p\u00e2n\u0103 la rupere, \u00een scopul determin\u0103rii comportamentului materialului analizat. Fiind vorba despre epruvete cu sec\u021biuni transversale diferite, OPM<\/i> = 4x(0,3-0,5)mm iar opm<\/i> = 2x(0,3-0,5)mm, comportamentele \u0219i nivele atinse ale tensiunii \u0219i deforma\u021biei au fost diferite pentru cele dou\u0103 tipuri de probe. Fig.2.3 prezint\u0103 curbele de rupere ale celor dou\u0103 tipuri de epruvete, \u00eenaintea aplic\u0103rii tratamentului termic.<\/p>\n

\"Figura_3\"<\/a><\/p>\n

Fig.2.3 Curbe de rupere ale epruvetelor OPM <\/i>\u0219i opm<\/i> netratate termic<\/i><\/p>\n

2.1.4. Ob\u021binerea martensitei induse prin tensiune (MIT)<\/b><\/span><\/p>\n

Inducerea prin tensiune a martensitei s-a efectuat printr-o \u00eenc\u0103rcare \u0219i o desc\u0103rcare la trac\u021biune. \u0218tiind c\u0103 nivelul maxim recomandat al deforma\u021biei este de 4 %, s-au utilizat datele din sec\u021biunea precedent\u0103 pentru ob\u021binerea unor alungiri remanente \u00een jur de maximum 4 % dar din ce \u00een ce mai mari, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 alungirea maxim\u0103 (total\u0103) a fost mai mare.<\/p>\n

Pentru a testa ductilitate probelor opm<\/i> s-au aplicat pretension\u0103ri p\u00e2n\u0103 la 5% \u0219i 6 %, conform Fig.2.4.<\/p>\n

\"Figura_4\"<\/a><\/p>\n

Fig.2.4 Curbe de pretensionare la trac\u021biune ale probelor opm<\/i>: (a) p\u00e2n\u0103 la alungirea maxim\u0103 de 5 %; (b) p\u00e2n\u0103 la alungirea maxim\u0103 de 6 %<\/i><\/p>\n

Curbele tensiune-deforma\u021bie al probelor opm<\/i> confirm\u0103 tenacitatea superioar\u0103 a acestei configura\u021bii, dac\u0103 se \u021bine cont c\u0103 probele OPM<\/i> sunt mai rigide \u0219i ating nivele mai mari ale tensiunii, la aceea\u0219i alungire.<\/p>\n

2.1.5. Identificarea martensitei induse prin tensiune (MIT)<\/b><\/span><\/p>\n

Pentru identificarea martensitei induse prin tensiune, s-au utilizat difrac\u021bia de raze X, microscopia optic\u0103 \u0219i electronic\u0103 cu baleiaj. Analiza structural\u0103 calitativ\u0103 \u0219i cantitativ\u0103 prin difrac\u021bie de raze X s-a efectuat pe por\u021biunea 2\u03b8 = 40 \u2013 1000<\/sup>.<\/p>\n

\"Figura_5\"<\/a><\/p>\n

Fig.2.5 Difractograme de raze X ale probelor 10_MA_700 de tip OPM<\/i> c\u0103lite prin punere \u00een solu\u021bie la 7000<\/sup>C<\/i><\/p>\n

Se \u0219tie c\u0103 la AMF pe baz\u0103 de Fe-Mn-Si martensita \u03b5, esen\u021bial\u0103 pentru eviden\u021bierea efectului simplu de memoria formei, se poate forma at\u00e2t prin c\u0103lire c\u00e2t \u0219i prin tensiune. La cre\u0219terea tensiunii aplicate, pl\u0103cile de martensit\u0103 \u03b5 se intersecteaz\u0103 \u0219i \u00een zonele de intersec\u021bie ia na\u0219tere martensita \u03b1\u2019. \u00cen plus, pentru a putea juca un rol \u00een apari\u021bia fenomenelor de memoria formei, martensita \u03b5 trebuie s\u0103 ocupe o propor\u021bie de minimum 5 %.<\/p>\n

Cre\u0219terea gradului de pretensionare a produs modific\u0103ri ale aspectului structural. Fig.2.6 prezint\u0103 micrografia optic\u0103 a unei probe 10_MA_1100 pretensionat\u0103 cu 3,08 %.<\/p>\n

\"Figura_6\"<\/a><\/p>\n

Fig.2.6 Micrografie optic\u0103 a probei 10_MA_1100, pretensionat\u0103 cu 3,08 %<\/i><\/p>\n

Ca urmare a cre\u0219terii gradului de pretensionare, se remarc\u0103 apari\u021bia morfologiei \u201etriunghiulare\u201d, specific\u0103 martensitei \u03b5. S\u0103ge\u021bile marcheaz\u0103 urmele pl\u0103cilor de martensit\u0103 paralele cu planele {111}.<\/p>\n

Pentru a observa detaliile microstructurilor martensitice s-au \u00eenregistrat o serie de micrografii SEM. Fig.2.7 prezint\u0103 o micrografie SEM a probei pretensionate cu 1,52 %.<\/p>\n

\"Figura_7\"<\/a><\/p>\n

Fig.2.7 Micrografie SEM a probei c\u0103lite la 11000<\/sup>C, dup\u0103 pretensionare cu 1,52 %;<\/i><\/p>\n

Micrografia SEM prezint\u0103 pl\u0103ci de martensit\u0103 cu orientare comun\u0103 \u0219i grosimi variabile. Astfel, pl\u0103cile din partea inferioar\u0103 a micrografiei au l\u0103\u021bimi de ordinul micrometrilor \u0219i lungimi variabile. Limita de gr\u0103unte este rectilinie \u0219i inclinat\u0103, nefiind traversat\u0103 de niciuna dintre pl\u0103cile de martensit\u0103. \u00cen partea de sus a micrografiei, se observ\u0103 rela\u021bia dintre pl\u0103cile fine de martensit\u0103 \u0219i o macl\u0103 de recoacere. Prin aspectul lor \u0219i grosimea relativ ridicat\u0103, pl\u0103cile din Fig.2.7 pot fi identificate ca apar\u021bin\u00e2nd fazei \u03b1\u2019.<\/p>\n

2.1.6. Reversia martensitei induse prin tensiune<\/b><\/span><\/p>\n

Reversia (retransformarea) \u00een austenit\u0103 a martensitei indus\u0103 prin tensiune (care st\u0103 la baza fenomenelor de memoria formei la AMF pe baz\u0103 de Fe-Mn-Si) este \u00eenso\u021bit\u0103 de absorb\u021bia unei cantit\u0103\u021bi de c\u0103ldur\u0103 (fenomen endoterm). \u00cen cazul de fa\u021b\u0103, aceast\u0103 cantitate a fost de 3,349 J\/g.<\/p>\n

2.1.7. Corelarea rezultatelor legate de formarea \u0219i reversia MIT<\/b><\/span><\/p>\n

Concluziile acestui studiu corelativ sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n